Sari la conținut

Psoriazis tratat cu plante

Aceasta lucrare a fost scrisa in anul 2005 avand ca documentare bibliografie datand din anii 1959-1987 . Cercetarile si studiile facute in Dermatologie dupa anii 2010 pot fi gasite in lucrarile prezentate la Conferintele internationale.

Ce este psoriazisul

1. Simptomatologie

Psoriazisul este o dermatoza cu etiologie necunoscuta, caracterizata din punct de vedere eruptiv prin placi de dimensiuni si configuratii variabile, acoperite cu scuame uscate, sidefii, iar din punct de vedere evolutiv, prin aparitia sa la varsta tanara, prin mersul sau cronic, prin tendinta la recidive, cat si prin absenta oricarui rasunet asupra starii generale a organismului. 

Eruptia psoriazica incepe sub forma unor mici elemente rosiatice, de marimea unui varf de ac, usor reliefate, acoperite cu o scuama fina si transparenta, aproape invizibila, de a carei existenta nu ne putem da seama pentru moment decat zgariind usor suprafata elementului cu unghia 
Eflorescenta punctiforma descrisa reprezinta leziunea elementara a psoriazisului in cea mai simpla expresie a sa. Ea constituie leziunea incepatoare a oricarei eruptii de psoriazis, independent de forma si dezvoltarea pe care ea ar putea-o lua ulterior. Exista cazuri rare in care eflorescentele psoriazice se pot mentine sub aspectul descris in tot cursul bolii, eruptia fiind compusa exclusiv din elemente mici, constituind varietatea zisa punctuala sau gutata. De obicei insa leziunea elementara amintita nu o putem vedea decat in cazurile incipiente sau cu ocazia unor izbucniri noi, deoarece elementul psoriazic, o data aparut, continua sa se mareasca atingand treptat dimensiuni variabile de 1/2 pana la 3-4 cm, uneori si mai mari. Oricare ar fi dimensiunile pe care le-ar putea atinge elementele psoriazice, atat timp cat ele raman izolate, isi pastreaza forma lor rotunda initiala, constituind varietatea zisa nummularis sau orbicularis. cand insa mai multe elemnte se contopesc prin marginile lor, ele sfarsesc prin a constitui placarde mari, de forma neregulata. Uneori placardele psoriazice, pe masura ce se maresc, incep sa se resoarba in partea lor centrala, capatand dinaceasta cauza aspectul unor cercuri inchise: psoriazis anularis sau circinata. Ca varianta a acestei forme citam aspectul rezultand din contopirea, prin marginile lor a mai multor asemenea formatiuni inelare, periferia placardului fiind limitata in acest din urma caz, prin niste segmente de cercuri reunite : psoriazis gyrta sau figurata. In fine, la vechii psoriazici, netratati, eruptia poate lua aspectul unor placarde intinse, la nivelul carora pielea este ingrosata, scortoasa si acoperita cu scuame de aparenta molozului:psoriazis inveterata. 

Varietatea obiectiva mentionata mai sus sub numele de nummularis, reprezentand aspectul cel mai obisnuit al eflorescentelor de psoriazis, va fi aceea pe care o vom lua drept tip pentru studiul scuamei si al elementului psoriazic subiacent. 

Scuama psoriazica este in general larga, solzoasa, uscata, de culoare alburie, lucitoare ca sideful sau uneori mata. Ea este de obicei groasa, stratificata, compusa din suprapunerea mai multor randuri de lame cornoase, mascand astfel complet roseata elementului psoriazic, care nu se mai vede decat la periferia lui, sub forma unui halo de 1-2 mm. Alteori, dimpotriva, mai ales cand avem de-a face cu elemente mai tinere, scuama poate fi subtire, avand aspectul unei pelicule de coloid sub care elementul psoriazic ne apare rosu-aprins. 

Un semn caracteristic al scuamei de psoriazis, rezultand din uscaciunea si friabilitatea sa, este acela ca atunci cand este zgariata cu unghia sau cu un instrument ascutit, apare de-a lungul zgarieturii o dunga alba, pulverulenta, asemanatoare cu cea pe care ar determina-o o zgarietura la suprafata unui bloc de mica. 

Daca incercam sa ridicam scuama de psoriazis in intregime, razuind-o metodic, strat cu strat, ajungem la un moment dat sa descoperim dedesubtul ei o suprafata foarte putin reliefata, acoperita cu un epiderm subtire, lucios, de aparenta umeda, avand o culoare rosie vie sau albastruie, numita cuticula subscuamoasa. Aceasta cuticula nu este altceva decat partea superficiala a stratului malpighian al epidermului, privat de stratul sau cornos. Daca continuam sa razuim si mai departe, cuticula se dezlipeste ca o pielita fina, iar dedesubtul ei vedem aparand numeroase puncte sangerande, ca si cand suprafata leziunii ar fi fost intepata cu un ac. 

Acest din urma fenomen, cunoscut sub numele de fenomenul AUSPITZ, dupa autorul care l-a descris cel dintai, constituie un semn patogenic pentru diferentierea psoriazisului de alte eruptii rosii si scuamoase, el fiind legat, dupa cum vom vedea mai departe de anumite modificari histologice proprii acestei boli. 

2. Distributia eruptiei

Dupa descrierea leziunilor elementare ale psoriazisului, cat si ale diverselor aspecte pe care ele le pot lua in cursul evolutiei bolii, sa vedem acum modul cum aceste elemente sunt dispuse pentru a constitui eruptia psoriazica in ansamblul sau. In primul rand, eruptia psoriazica prezinta o oarecare simetrie in ce priveste distributia sa generala, cat si o predilectie particulara pentru anumite regiuni, printre care semnalam coatele, genunghii, pielea capului si regiunea sacrala. Acestea sunt locurile unde eruptia psoriazica incepe de obicei si unde se poate mentine uneori timp indelungat si chiar indefinit, constituind formele circumscrise sau localizate ale bolii. 

De obicei, insa, eruptia psoriazica, fie ca isi face aparitia in locurile de elctie semnalate, fie in alte parti, nu intarzie a se imprastia, raspandindu-se in diferite regiuni ale tegumentului, constituind formele zise generalizate ale bolii. In acest din urma caz, pielea este presarata aproape pe toata intinderea ei cu elemente psoriazice de dimensiuni si aspecte diferite, in raport cu varsta lor. 

Nici o portiune a tegumentului nu pare sa se bucure de imunitate fata de eruptia psoriazica, afara poate numai de regiunea cervicala posterioara. 

In schimb insa, unele teritorii cutanate sunt mai des atinse, ca: trunchiul, membrele si pielea capului, pe cand altele, ca fata si regiunile palmo-plantare, mult mai rar. In unele cazuri, eruptia intereseaza cu predilectie plicile, respectiv zonele de extensie(psoriazis inversat). Mucoasele raman totdeauna indemne de psoriazis. Pentru a evita orice confuzie, amintim ca ceea ce se descria odinioara sub numele de psoriazis bucal, nu este in realitate altceva decat ceea ce numim astazi leucoplazia. 

in unele regiuni ale corpului, eruptia psoriazica poate imbraca un aspect deosebit de cel obisnuit, din cauza modificarilor pe care conditiile anatomice locale le pot imprima leziunilor elementare. Aceste aspecte regionale sunt important de cunoscut, din cauza erorilor de diagnostic la care ar putea da nastere cand ele nu coexista cu leziuni tipice in restul corpului. 

Asa, de exemplu, in pielea capului psoriazisul se prezinta sub forma unor placi de marimi variabile, uneori, confluente, acoperite cu scuame groase, formand niste ridicaturi din cele mai caracteristice la pipait. Scuamele sunt uscate si mai aderente decat pe corp si semn important, sunt strabatute perpendicular de peri, care nu sunt nici culcati, nici aglutinati ca in unele dermatoze scuamoase exsudative. In plus, perii nu sunt alterati in culoarea si structura lor si nu au nici o tendinta la cadere, ca in unele forme de seboreide si nici la frangere ca in unele dermatofitii. 

La nivelul plicilor, scuama psoriazica nu este vizibila, ea fiind macerata de sudoare si eliminata pe masura ce se formeaza. In asemenea conditii, eruptia se prezinta sub aspectul unor placarde rosiatice, infiltrate, uneori de aparenta umeda, sau usor lichenificate. 

Unghiile sunt si ele adesea atinse in psoriazis, mai ales in cazurile invechite. Uneori suprafata unghiei este presarata cu mici depresiuni punctiforme, ca sI cand ar fi intepata cu ace. Alteori, suprafata unghiei este strabatuta de niste striatii paralele, dispuse, fie transversal, fie longitudinal. Ambele alteratii semnalate sunt simple expresii ale unor tulburari trofic ale matricei si nu au nici o semnificatie diagnostic precisa, ele putand fi intalnite intr-un mare numar de alte micoze. O leziune caracteristica pentru psoriazis este aceea care se traduce printr-un fel de ingrosare cornoasa a marginilor laterale ale unghiilor sau a extremitatilor lor libere, conducand la un fel de faramitare a lor si la o dezlipire mai mult sau mai putin intinsa a unghiilor de patul unghial. 

Eruptia psoriazica nu este insotita de obicei de nici o senzatie subiectiva. Mancarimi se pot totusi observa, uneori, in cursul unor izbucniri acute, mircopapuloase, sau la persoanele nervoase si la alcoolici.

3. Evolutie

Evolutia psoriazisului se caracterizeaza printr-un mers cronic si prin tendinta la recidive, care se produc de cele mai multe ori fara nici o cauza aparenta. Frecventa recidivelor este foarte variabila. Astfel, alaturi de cazurile fericite in care boala se reduce in total la 2-3 izbucniri, de cele mai multe ori recidivele se repeta neincetat, la intervale mai mult sau mai putin indepartate, uneori chiar sub forma de eruptii subintrante, in tot timpul existentei individului. In cursul acestor diverse izbucniri, eruptia poate pastra la unii bolnavi un caracter relativ discret, reducandu-se la un numar restrans de eflorescente, localizate mai ales la locurile de electie, sau imbracand de fiecare data caracterul unei eruptii mai mult sau mai putin generalizate. Totul depinzand de ce tratament este urmat. 

Ca toate dermatozele cronice, eruptia psoriazica poate fi si ea influentata temporar de unele stari fiziologice sau patologice intercurente, ca sarcina, stari febrile sau casectice, care o pot face sa dispara in timpul duratei lor, pentru ca boala sa reapara de indata ce organismul a revenit la starea sa initiala. 

Eflorescentele psoriazice dispar fara sa lase nici o urma, afara numai de o usoara pigmentatie, iar uneori o leucodermie mai mult sau mai putin persistenta. 

Catre batranete, boala sfarseste adesea prin a disparea complet sau uneori prin a fi inlocuita printr-o descuamatie pitiriaziforma. 

4. Complicatii

In cursul psoriazisului se pot observa complicatii, printre care citam in primul rand psoriazisul eritrodermic. La un moment dat, fie ca este vorba de un psoriazis recent, sau mai vechi, uneori fara nici o cauza aparenta, alteori in urma unor tratamente intempestive, eruptia psoriazica, compusa pana aici din elemente izolate, se intinde repede pe toata suprafata tegumentului, fara sa respecte nici o portiune cat de mica de piele. Tegumentul, in toata intinderea lui este tumefiat, infiltrat, de culoare rosie-viu si acoperit cu scuame largi si subtiri, ce se dezlipesc in lambouri mari, umpland asternutul bolnavului. Generalizarea eruptiei este insotita uneori de febra si de o stare generala proasta, iar bolnavul se plange de frig, de o senzatie de tensiune in piele si de mancarimi. Perii si unghiile pot cadea. Eruptia capata astfel aspectul unei dermite exfoliative, generalizate subacute sau al unui eritem scarlatiform. Complicatia descrisa cedeaza de obicei dupa cateva saptamani, psoriazisul revenind la forma sa initiala, dar uneori ea poate dura un timp foarte indelungat si chiar nelimitat. 

Psoriazisul pustulos reprezinta o complicatie rara a bolii. Ea apare de cele mai multe ori fara nici o cauza aparenta, dar de obicei in cazuri de psoriazis invechit, alteori ea isi face aparitia in urma unui tratament intempestiv. Eruptia se caracterizeaza prin dezvoltarea, la suprafata leziunilor psoriazice, a unor pustule mici cat o gamalie de ac sau un bob de mei, uneori foarte numeroase. Aparitia pustulelor este insotita de prurit intens, febra ridicata si stare generala proasta. Deschiderea pustulelor lasa dedesubtul lor o suprafata rosiatica, uneori violacee, infiltrata, secretand un lichid seropurulent si care se transforma pe alocuri in cruste (psoriazis ruptiform) Psoriazisul devenit pustulos evolueaza de obicei sub aceasta forma timp indelungat, este supus la numeroase recidive si poate conduce uneori la sfarsit letal. 

Etio-patogenia acestei complicatii survenita in cursul psoriazisului nu este inca bine lamurita. Unii specialisti o considera ca o infectie secundara, datorata stafilococilor. 

Psoriazisul artropatic. 

In cursul unui psoriazis, oricare ar fi forma sa clinica, dar de obicei in cazurile cu eruptii tenace si recidivante, apar la un moment dat (in 5%din cazuri) tumefactii articulare interesand degetele, alteori articulatiile mari si chiar pe acelea ale coloanei vertebrale. Aceste procese articulare duc la deformatii si cu timpul la anchiloze si retractii asemanatoare cu acelea ale reumatismului cronic deformant. Uneori manifestarile articulare preceda pe acelea ale psoriazisului, dar de cele mai multe ori ele sunt consecutive. Frecventa asocierii lor cu psoriazisul pledeaza in favoarea unei legaturi cauzale intre aceste doua ordine de manifestari. De altfel, artropatiile psoriazisului se deosebesc de cele ale reumatismului cronic deformant prin urmatroarele caractere: predilectia lor pentru sexul masculin, dezvoltarea lor mai frecventa la persoane tinere, evolutia lor mai rapida, prezenta frecventa a exsudatelor articulare, cat si predominarea tumefactiei asupra deviatiilor. 

5. Anatomie patologica

Examenul anatomopatologic al unei eflorescente tinere de psoriazis pune in evidenta coexistenta unor leziuni dermato-epidermice, ceea ce ne arata stransa legatura care exista intre ele. 

In epiderm, celulele stratului bazal nu prezinta nici o modificare morfologica. Singurul lucru de notat este o rarefiere si uneori chiar o disparitie totala a pigmentului, adesea pe o intindere chiar mai mare decat limitele elementului psoriazic. Acest lucru ne explica pentru ce placile psoriazice sunt adesea inconjurate de o zona acromica, cat si faptul ca ele pot lasa, dupa disparitia lor, arii complet decolorate. 

Leziunile mai importante si mai caracteristice se vad la nivelul stratului malpighian care se gaseste in stare de hiperactivitate proliferativa, aparenta la nivelul conurilor interpapilare, care sunt mai alungite si mai turtite in sens lateral, patrunzand pana in profunzimea dermului. Zona malpighiana propriu-zisa apare dimpotriva mai subtiata din cauza ca celulele sale, pe masura ce se formeaza sunt repede transformate in celule cornoase, fara participarea stratului granulos, care este aici complet disparut. Stratul cornos rezultat astfel din proliferarea directa a celulelor malpighiene, fara interventia keratohialinei, este constituit din celule care si-au pastrat nucleul, realizand astfel aspectul histologic cunoscut sub numele de parakeratoza. Stratul cornos, reflectand la randul lui via activitate a stratului malpighian, este mult ingrosat, constituit din lamele cornoase suprapuse, dar neaderente unele de altele, ele fiind separate prin spatii goale transversale. 

Ca o consecinta a proliferarii conurilor epidermice interpapilare, papilele sunt si ele alungite in sens vertical.Vasele capilare ale stratului capilar sunt dilatate, ele ridicandu-se in sus pana in vecinatatea imediata a stratului bazal. In jurul vaselor se vede o infiltratie moderata de celule limfoide si intre ele un usor edem si o discreta proliferare a celulelor fixe. In derm si hipoderm nu se constata nici o leziune. 

In lumina faptelor histologice semnalate, putem usor intelege unele din particularitatile clinice ale elementelor psoriazice. Astfel, scuama este expresia ingrosarii stratului cornos. Lipsa de aderenta dintre diferitele stratificari ale acestei scuame, anormal cheratinizate, cat si infiltratia cu aer a planurilor lor de clivaj ne explica, pe de o parte aspectul lor sidefiu, iar pe de alta parte friabilitatea lor. Sangerarea punctiforma ce se observa in urma razuirii scuamei se explica, la randul sau, prin sustinerea stratului malpighian, fapt care permite, gratie microtraumatismului semnalat, o decapitare usoara a anselor vasculare papilare. 

6. Etiologia si natura psoriazisului

Etiologia psoriazisului este inca necunoscuta. Se pot enumera totusi un numar de date clinice prinvind imprejurarile care par a favoriza dezvoltarea acestei boli. 

Psoriazisul se observa in toate tarile si in toate climatele, el interesand intr-o egala masura, atat populatia urbana cat si cea rurala. 

Ca frecventa, psoriazisul reprezinta 3-6% din numarul dermatozelor care se intalnesc in practica. Psoriazisul poate aparea la orice varsta, dar el incepe de obicei in copilarie sau adolescenta. 

Puseurile cele mai frecvente pot aparea primavara si toamna. Intr-un numar de cazuri, variind dupa statistici intre 10-25 % psoriazisul se comporta ca o boala familiala. Se cunosc si cazuri de psoriazis la gemeni. 

Psoriazisul nu se comporta, nici clinic, nici experimental, ca o boala contagioasa. 

Exista cazuri in care primele elemente de psoriazis si-au facut aparitia la nivelul unor teritorii supuse unor microtraumatisme repetate, determinate de exemplu de bretele, curele, sau de un bandaj herniar. De asemenea, in locurile unde s-au aplicat puncte de foc, sau in urma aplicarii unei substante chimice caustice sau rubefiante. 

Cateodata, psoriazisul poate incepe la nivelul unei eruptii cutanate preexistente, ca: eritem solar, radiodermite, eruptii artificiale. 

Deosebit de aceasta, o intepatura sau o zgarietura practicata cu un ac pe o portiune de piele sanatoasa, la un bolnav care se gaseste in plina eruptie psoriazica, determina dupa 10-12 zile, in locul unde a fost practicata, dezvoltarea unui element de psoriazis tipic. 

Exista in literatura un numar important de observatii in care eruptia psoriazica(la fel ca si alte dermatoze ca lichenul plan, pelada, urticarii, prurituri generalizate, etc,)s-a dezvoltat la cateva zile dupa o emotie sau o spaima violenta. Tot la fel de bine s-a observat, o eruptie psoriazica veche, recidivanta, disparand in aceleasi conditii ca cele mentionate mai sus. 

Astfel se poate da dreptate lui Pavlov cand spunea ca o puternica excitatie a scoartei cerebrale ar putea da nastere la reflexe patologice in piele, capabile sa destepte anumite reactivitati cutanate. In favoarea relatiilor posibile ale psoriazisului cu sistemul nervos s-a mai invocat si localizarea uneori sistematizata, zoniforma a eruptiei, cat si coexistenta cateodata a acestei dermatoze cu diferite manifestari nevropatice, ca nevralgii, melancolie, neurastenie etc. 

De asemenea se poate spune ca exista o legatura intre dezvoltarea eruptiei psoriazice si existenta unor tulburari interne, privind metabolismul protidic, lipidic, sau glucidic, sau pe acela al fosforului, sodiului, potasiului, calciului si magneziului, cat si datorita unor diverse disfunctii endocrine. 

Posibilitatea aparitiei unei eruptii psoriazice sub influenta unor factori atat de variati, care, dupa cum am vazut, pot fi uneori de ordine externa, mecanica, iar alteori de ordine interna, metabolica, sau psihica, m-a condus sa consider psoriazisul, nu ca o boala propriu-zisa, ci ca un mod special de reactie al pielii(congenital sau poate dobandit), care ar intra in joc sub influenta uneia sau alteia din cauzele ocazionale sau provocatoare enumerate mai sus. 

O alta conceptie etiologica cu care sunt intru-totul de acord este aceea a naturii parazitare a psoriazisului, boala fiind considerata ca o afectiune virotica. Aceasta conceptie se bazeaza pe observatiile facute de unii specialisti care au semnalat existenta in stratul malpighian, la psoriazici, a unor corpusculi elementari si a unor formatiuni virotice pe care au reusit sa le cultive pe membrana cori-alantoidiana a oului de gaina embrionat. 

In lumina acestei din urma conceptii, substratul asa-zisei „diateze psoriazice” a vechilor autori ar fi de fapt reprezentat prin existenta unei viroze cutante latente, susceptibila(la fel cum se petrec lucrurile si in alte viroze, de exemplu in herpes) sa se redestepte la un moment dat si sa intre intr-o faza de activitate sub actiunea simultana, „biotropica”, a uneia su alteia din cauzele enumerate mai sus. 

In favoarea naturii parazitare a psoriazisului ar pleda existenta formelor cu evolutie excentrica. Dezvoltarea de elemente psoriazice la nivelul unor puncte traumatizante, recidivele mai frecvente atunci cand persita eflorescente izolate, nevindecate, cat si faptul ca ceaiul Deniplant care exercita o actiune sigura asupra eruptiilor psoriazice contine substante antioxidante si reductoare, dotate si cu o puternica actiune antiseptica.  

7. Diagnosticare si tratament

Diagnosticul psoriazisului este usor de stabilit daca se tine seama de caracterele clinice descrise mai sus, cat si de semnul sangerarii punctiforme, deosebit de important, deoarece el tine dupa cum am vazut, de conditii histopatologice inerente acestei boli. 

Formele circinate ale psoriazisului ar putea fi confundate cu diverse tipuri de sifilide avand o dispozitie asemanatoare. 

Pitiriazisul rubra pilar este o dermatoza care prezinta uneori asemanari izbitoare cu psoriazisul. Deosebirea se poate face totusi usor, daca se tine seama de faptul ca placile de pitiriazis rubra sunt mai intinse decat cele de psoriazis. 

Tratament 

Datorita faptului ca ceaiul Deniplant nu este acceptat in totalitate ca un tratament intern, specific, al psoriazisului si incertitudinea in care ne gasim inca relativ la natura acestei boli, ingreuneaza cercetarile in acesta privinta. 

Alimentatia nu pare sa joace un rol important in dezvoltarea psoriazisului, deoarece boala se observa la persoane cu regimuri alimentare diferite. Nu este mai putin adevarat, insa ca sunt bolnavi la care eruptia este agravata prin excese alimentare, prin condimente si mai ales abuzul de alcool. 
 

Tratamentul local 

Exista un numar mare de medicamente externe, care aplicate in mod metodic si cu perseverenta pot conduce intr-un timp relativ scurt la disparitia eruptiilor psoriazice, insa trebuie avut in vedere si faptul ca de fiecare data recidivele vor fi mai puternice si mai intinse ca suprafata. 

Tratamentul exclusiv intern cu ceaiul Deniplant se adreseaza cauzelor interne care declanseaza si intretin eruptiile psoriazice, astfel ca fara regim alimentar, fara unguente sau alte medicamente, leziunile psoriazice dispar, uneori pentru totdeauna. 

8. Bibliografie

Angelescu M, Pantea O.-Conceptii sI metode terapeutice actuale in dermato-venerologie 1966 

Bojor Ovidiu, Mircea Alexan-Plantele medicinale -izvor de sanatate 

Borundel C. -Manual de medicina interna pentru cadre medii. Ed Medicala Bucuresti 1974 

Coltoiu Al, Despina Mateescu, Sanda Popescu-Dermato-Venerologie 

Coltoiu Al. -Dermatoze dispozitionale .Ed. medicala Bucuresti 1973 

Coltoiu Al, Forsea D.-Consideratii asupra terpiei topice in psoriazis. Bacau 1981 

Coltoiu Al. Giurcaneanu C.-Tratamentul virozelor cutanate. Sinaia 1982 

Coltoiu Al. Mateescu D, Popescu S,Trifu P.- Consideratii asupra fotochimioterapiei PUVA in unele dermatoze 

Conu A. -Dermatologie -Venerologie. Ed Didactica 1976 

Conu A.-Corelatiile dintre afectiunile cutanate si patologia interna. Ed Medicala 1982 

Conu A. -Dermatovenerologia. Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti 1976 

Conu A, Coltoiu Al, Nicolescu Fl.-Atlas de dermatovenerologie. Ed. Medicala Bucuresti 1980 

Corinne Stockley- Dictionar ilust rat de Biologie Ed. Aquila’93 Oradea 

Costea Gh. – Ghid terapeutic si clinic de dermatovenerologie. Ed.Facla Timisoara 1981 

Chirila P. -Medicina naturista.Ed. Medicala bucuresti 1987 

Degos R -Dermatologie. ed. Fla,,arion-Meddicine-Science Paris 1979 

Dimitriu R, Roxin T.-Tratamentul bolilor de piele.Ed medicala Buc 1970 

Gh. Nicolau-Dermatologie si Venerologie.Ed. Medicla Bucuresti 1959 

Longhin S., Antonescu St., Popescu A.-Dermatologia. Ed. Medicala Bucuresti 1971 

Maude Bouchard -Terapia prin vitamine. Ed. Niculescu Bucuresti 

Miller D.A.si colab- Urticaria cronica J.Med.1968 

Paun R.. -Terapetica medicala. Ed. medicala bucuresti 1982 

Parvu C. Universul plantelor Ed. Enciclopedica Bucuresti1997 

Pinon C. Pruritul alergic .Med de france 1970 

Popescu Gr.I, Paun R.-Bolile alergice . Ed Medicala bucuresti 1967 

Tirlea P si colab- Eritrodermie ichtioziforma congenitala 

Valnet J. – Tratamentul bolilor prin legume , fructe si cereale, Ed. Ceres Bucuresti 1981 

9.Galerie foto